Coeficientul european al României s-a prăbușit dramatic în acest an, ajungând la un minim istoric într-un clasament al ultimilor 10 ani. Câte puncte au adus FCSB, Craiova, CFR Cluj, Dinamo şi Rapid în clasamentul UEFA în această perioadă.
Coeficienții UEFA iau în calcul performanța cluburilor în Cupele Europene pe o perioadă de cinci ani. În acești 5 ani, punctajul folosit în calculul coeficienților (2 puncte pentru victorie și 1 punct pentru remiză) este acordat începând cu faza grupelor din competițiile europene – Liga Campionilor (CL), Europa League (EL) și Conference League (CO). În play-off-urile din rundele eliminatorii, rezultatele meciurilor contează pentru clasamentul pe țări, dar nu și pentru clasamentul pe cluburi.
Totul despre coeficientului UEFA al României în ultimii 10 ani. Cum punctează fiecare club în clasamentConform algoritmului de calcul, se alocă puncte bonus pentru calificarea în optimile de finală, sferturile de finală, semifinalele și finalele. Pentru fiecare etapă din Championsd League, bonusul este de 1,5 puncte, pentru fiecare etapă din Europa League, bonusul este de 1 punct, iar pentru fiecare etapă din Conference League, bonusul este de 0,5 puncte. În plus, există puncte bonus pentru clasamentul final al etapei ligii. Cluburile situate pe locurile 1-9, 9-17, 17-25 primesc puncte bonus pe o scală liniară între locurile indicate. Cluburile clasate între locurile 25-36 primesc aceleași puncte bonus ca și cele de pe locul 25.
În tururile preliminare se acordă cu 1 punct pentru victorie și respectiv 0,5 puncte pentru meci egal, dar numai pentru coeficientul țării. Cluburile eliminate în tururile preliminare ale Conference League sunt recompensate cu un număr de puncte pentru coeficientul clubului, în funcție de runda (de calificare) atinsă.
Clasamentul UEFA pe țăriPentru calcularea clasamentului pe țări, punctele din meciurile de calificare se înjumătățesc: un punct pentru o victorie și jumătate de punct pentru o remiză. Coeficientul UEFA al unei țări este calculat împărțind numărul total de puncte obținute la numărul total de cluburi participante din țara respectivă în acel sezon.
Clasamentul pe țări ia în calcul însumarea coeficienților de țară din ultimii 5 ani. Pentru a determina participanții în competițiile inter-cluburi, UEFA utilizează clasamentul din anul precedent, deoarece fiecare federație ar trebui să știe la începutul sezonului de câte locuri dispune. Dacă țările (sau cluburile) au același număr de puncte, atunci clasamentul este determinat de cel mai recent sezon în care coeficienții anuali diferă.
Clasamentul UEFA pe cluburiCel mai recent clasament al cluburilor este utilizat pentru tragerile la sorți din Liga Campionilor și Europa League. Pentru clasamentul cluburilor, rezultatele meciurilor din tururile preliminare nu contează, dar cluburile primesc puncte de calificare în cazul în care nu se califică pentru faza grupelor.
Cluburile eliminate în tururile preliminare și play-off-ul Conference League sunt recompensate cu un număr de puncte în funcție de runda (de calificare) atinsă. Desigur, punctele nu sunt cumulative: 1 punct pentru primul tur preliminar, 1,5 puncte pentru al doilea tur preliminar, 2 puncte pentru al treilea tur preliminar, 2,5 puncte pentru playoff. Cum pentru calificarea în faza ligii Champions League există practic un bonus (cel pentru clasamentul minim), calificarea în faza ligii Europa League și Conference League sunt răsplătite cu un minim de 3 puncte, respective 2.5 puncte. Acest punctaj bonus este un minim, care nu se cumulează cu cel obținut din meciuri.
România în clasamentul general pe țăriDeși sistemul de punctaj s-a modificat de-a lungul timpului, România s-a clasat constant în ultima decadă în jurul poziției 25. De altfel, 25 este și locul ocupat în 2026, prin cumulul punctajelor obținute de cluburile românești în ultimile cinci sezoane încheiate. Cele mai bune clasări ale României sunt cele din 2017 și 2028 (locul 17 și respectiv locul 20), iar cea mai slabă (locul 29) s-a înregistrat în 2019.
Graficul prezenței cluburilor românești în Europa este unul în „dinți de fierăstrău”. Cu alte cuvinte, prestațiile au oscilat între slab și bun, inconstanța fiind caracteristica generală. Desigur, cauza inconstanței își are rădăcinile în valoare și calitatea fotbalistică a cluburilor din SuperLiga.
Cum spuneam, modul de calcul al punctajului a suferit modificări în timp, de aceea vom privi clasările anuale pentru a identifica sezoanele de success. Iar acestea sunt 2019/20, 2022/23 și 2024/2025. Adică sezoanele în care poziția ocupată în ierarhia europeană a fost mai bună decât locul 20.
Reprezentantele României în sezonul 2019/20 au fost CFR Cluj, FCSB, Universitatea Craiova și Farul (pe atunci Viitorul Constanța). Dar a fost sezonul CFR-ului, care, eliminată din playoff-ul Champions League de Slavia Praga, a reușit un parcurs excelent în grupa Europa League, învingând Lazio acasă, Rennes tur-retur și Celtic acasă. Asta după ce trecuse în dublă manșă de Celtic și în turul 3 preliminar al Champions League. În primăvara, CFR a fost eliminată de Sevilla, dar fără înfrângere în fața spaniolilor în cele două partide.
Eliminați surprinzător în preliminarile Champions League de Pyunik Erevan, clujenii și-au luat revanșa în Conference League, unde au reușit un parcurs bun. Au terminat grupa pe 2 (după Sivasspor), învingând Slavia tur-retur și au ieșit din competiție cu fruntea sus, eliminați de Lazio, după 0-0 în Gruia și o înfrângere la limită în deplasare. Și FCSB a reușit în acel sezon să ajungă în grupele Conference League, dar parcursul (într-o grupa grea, cu Anderlecht, West Ham și Silkeborg) a fost slab, încheiat cu o clasare pe ultimul loc.
În fine, 2024/25 a fost sezonul parcursului excepțional al FCSB în Europa League. FCSB a fost eliminată în turul 3 Champions League de Sparta Praga, dar s-a calificat în faza ligii Europa League, după playoff-ul cu LASK. A terminat grupa pe locul 11 și a reușit să elimine PAOK în play-off după două victorii. A ieșit din competiție în optimi, eliminată fiind de Lyon.
FCSB și CFR Cluj, cluburile cu cel mai mare aport la coeficientul UEFA în ultimii 10 aniE interesant de analizat comportamentul cluburilor în această perioadă. Contribuțiile lor sunt extrem de diferite; avem, evident, un prim indiciu privind paragraful anterior. Douăsprezece cluburi au reprezentat România în ultimii 10 ani: FCSB, CFR Cluj, Universitatea Craiova, Astra, Farul (și sub titulatura Viitorul), Sepsi, FC Botoșani, Corvinul, Universitatea Cluj, Dinamo, CSMS Iași și Pandurii Târgu Jiu. Doar unsprezece au punctat, Pandurii nereușind să producă rezultate.
FCSB a participat în toate sezoanele în cupele europene și a adus României cele mai multe puncte: 73,000. CFR Cluj, cu 8 participări, a contribuit cu 56,000 de puncte. Tot cele două au și cele mai bune medii anuale: 7,3 FCSB și, respectiv, 7,0 CFR Cluj. De remarcat și contribuția Astrei lui Șumudică din sezonul 2016/17, ploieștenii bifând doar două prezențe în cupele europene în ultimii zece ani.
A fost, fără îndoială, deceniul FCSB, prin număr de prezențe și puncte aduse, dar CFR a secondat-o la mică distanță și cu rezultate care astăzi par absolut SF.
Universitatea Craiova, ultima speranțǎ a României: coeficient dezastruos pentru România în sezonul 2026-2027, cel mai slab din ultimii 10 aniSezonul curent este cumplit. Performera ultimului deceniu, FCSB, a ieșit din competiție cu 0 puncte. CFR Cluj este deja ca și eliminată, iar U Cluj nu a reușit decât să iasă decent din dubla cu Dinamo Kiev. De Universitatea Craiova depinde sezonul nostru european. Dezamăgirea eliminării din Champions League și începutul slab de sezon intern trebuie obligatoriu surmontate, pentru că alternativa este dezastrul. Nici mai mult, nici mai puțin.
Coeficientul României astăzi, înaintea returului cu finlandezii de la KuPS, este 1,5 – corespunzător celei mai slabe clasări din istoria recentă: 36. Astăzi, în clasamentul sezonului, România se află sub Kazakhstan, Cipru, Macedonia de Nord, Islanda, Albania, Andora, Kosovo, Lituania sau Liechtenstein (o participantă, locul 21, coeficient 2,000 !!!). O ieșire prematură din competițiile europene a Craiovei, fără a accede măcar în grupele Conference League, ar echivala (nu e deloc o exagerare) cu un dezastru pentru coeficientul de țară al României, care s-ar prăbuși la un nivel necunoscut nouă în ultima decadă. Cu consecințe cât se poate de neplăcute pentru sezoanele următoare du cupe europene.
Așadar, în aparență banal, returul de pe Oblemenco cu o anonimă echipă finlandeză devine (cine ar fi crezut?) o partidă crucială pentru viitorul apropiat al fotbalului românesc. E oare nevoie de un diagnostic mai clar cu privire la fotbalul autohton pus în perspectivă continentală? Mă tem că nu…