Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, afirmă că reacția Rusiei după achiziția de către România a Portului Internațional Giurgiulești din Republica Moldova reflectă nemulțumirea Moscovei față de creșterea influenței regionale a României și apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu FOTO Profimedia

„Este o nemulțumire pe care Rusia o are față de creșterea influenței regionale a României, față de creșterea gradului de conectare a Republicii Moldova cu Europa, cu Uniunea Europeană”, a declarat Oana Țoiu, la Digi24.

Șefa diplomației române a subliniat că achiziția Portului Giurgiulești nu este o decizie apărută recent, negocierile fiind purtate de mai mult timp.

„Negocierea precedă acel moment, chiar cu destul de multe zile”, a afirmat Țoiu, referindu-se la anunțul public făcut în timpul vizitei sale la Chișinău, de la jumătatea anului trecut.

Ministra a descris achiziția drept „o conversație veche” între România și Republica Moldova și a adăugat: „suntem mândri că ea este finalizată”.

Potrivit Oanei Țoiu, Portul Giurgiulești are o importanță majoră pentru economia Republicii Moldova.

„Vorbim de un port care gestionează peste 60% din exporturile Republicii Moldova. Pentru România, dincolo de obiectivul economic, această achiziție contribuie și la creșterea influenței pe care o avem în regiune”, a declarat ea.

Țoiu a vorbit și despre importanța Portului Constanța în acest context, arătând că acesta reprezintă un hub logistic important pentru comerțul regional și internațional.

„Ca hub logistic, portul Constanța este de asemenea esențial și recunoscut global ca un port cheie pentru a echilibra accesul, chiar și al altor continente, la resursele de hrană necesare, inclusiv în ceea ce privește grânele, atât grânele din România, cât și ale vecinilor noștri”, a afirmat ministra.

Oana Țoiu susține, totodată, că Moscova încearcă să mute atenția în afara propriilor granițe prin intermediul propagandei.

„Rusia încearcă să mute atenția în afara granițelor sale tocmai pentru că la ei acasă nu doar că nu funcționează suficient propria propagandă, dar au ajuns să ia decizii bazate pe frică”, a spus șefa diplomației.

Ea a dat drept exemplu situația partidului Iabloko, despre care afirmă că a fost împiedicat să participe la alegeri.

„De exemplu, au interzis participarea în alegeri a partidului Iabloko. Asta spune că în acest moment ei văd un semn de slăbiciune chiar și față de efectul propriei propagande la ei acasă”, a declarat Țoiu.

Întrebată dacă interpretează declarația oficialului rus Iuri Pilipson drept o amenințare, ministra a răspuns că o vede mai degrabă ca pe o reacție la evoluțiile din regiune.

„Este o nemulțumire pe care Rusia o are față de creșterea influenței regionale a României, față de creșterea gradului de conectare a Republicii Moldova cu Europa, cu Uniunea Europeană”, a afirmat ea.

Țoiu a făcut referire și la progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la UE, susținând că România a avut o contribuție la acestea.

„De curând a fost trecut un prag istoric și România a contribuit la asta. A contribuit la reușita Moldovei, o reușită bazată pe efortul cetățenilor și al autorităților publice, și anume aceea de a deschide formal un capitol de negociere privind aderarea la Uniunea Europeană și apoi ulterior a fost deschis și capitolul de negociere privind politica externă, inclusiv alinierea politicii externe a Republicii Moldova cu politica externă a Uniunii Europene”, a spus ministra.

În opinia sa, situația din Rusia reprezintă și un avertisment pentru cei care promovează în România modelul politic al lui Vladimir Putin.

„Poate fi și un semnal de alarmă față de cei care idealizează” Rusia condusă de Vladimir Putin „și încearcă să propage acest model și în spațiul online din România”, a mai declarat Oana Țoiu.

Afirmațiile ministrului de Externe vin în contextul în care un diplomat rus a acuzat că autoritățile române acordă Ucrainei sprijin militar direct și că portul Giurgiulești, al cărui operator a fost achiziționat de România, a fost transformat de mult timp „într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor mărfuri, inclusiv a celor destinate nevoilor Forțelor Armate ale Ucrainei”.

El a susținut, totodată, că achiziționarea operatorului portului, prin care trec peste 70% din importurile şi exporturile moldoveneşti pe cale maritimă, a fost anunţată la Bucureşti ca un pas către „reunificarea economică” şi s-a anunţat utilizarea acestui nod de transport „în reconstrucţia Ucrainei”.

Amintim că Guvernul de la București a transmis, în februarie, că preluarea Portului Internaţional Giurgiuleşti, singurul port maritim-fluvial al Republicii Moldova, va fi urmată de investiţii majore pe termen lung, menite să crească capacitatea acestuia și să consolideze rolul Portului Constanţa în regiunea Mării Negre.

Portul Internaţional Giurgiuleşti, situat la gurile Dunării, la câţiva kilometri de graniţa cu România şi în apropierea graniţei cu Ucraina, poate primi atât nave fluviale, cât şi maritime. Infrastructura portuară include un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru alte mărfuri şi un parc de afaceri.