Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru realizarea unor proiecte hidroenergetice și introduce noi excepții de la evaluarea impactului asupra mediului.

FOTO: Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Serviciul Teritorial Botoșani

Legea prevede posibilitatea ca, la solicitarea beneficiarului, autoritatea centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor să modifice limitele unor arii naturale protejate, prin scoaterea unor suprafețe din interiorul acestora. Măsura ar putea fi aplicată în cazul unor obiective de investiții pentru amenajări hidroenergetice care erau aprobate și se aflau în execuție sau fuseseră demarate înainte de 29 iunie 2007.

Actul normativ mai prevede exceptarea de la regimul evaluării impactului asupra mediului a anumitor proiecte sau părți de proiecte care vizează apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență, precum și a unor capacități existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate și asupra cărora se fac lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.

Nicușor Dan a formulat anterior o obiecție de neconstituționalitate cu privire la această lege, în noiembrie 2025. Printre argumentele invocate atunci s-au numărat riscul modificării limitelor ariilor naturale protejate fără garanții suficiente privind protecția mediului, instituirea unor excepții de la evaluarea impactului asupra mediului și probleme privind competențele Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Curtea Constituțională a respins însă, prin Decizia nr. 735/2026, obiecția ca neîntemeiată și a stabilit că legea este constituțională în raport cu criticile formulate.

CCR a apreciat, printre altele, că prevederile privind modificarea limitelor vizează ariile naturale protejate de interes național, nu siturile Natura 2000, iar legislația europeană privind protecția păsărilor și evaluarea impactului asupra mediului rămâne aplicabilă de la caz la caz. Curtea a mai stabilit că desemnarea anumitor proiecte prin hotărâri ale CSAT reprezintă o aplicare a atribuțiilor existente ale instituției și nu o atribuție nouă care să necesite o lege organică.

În cererea de reexaminare, președintele susține că decizia CCR privind constituționalitatea legii nu înlătură necesitatea ca Parlamentul să analizeze din nou oportunitatea și eficiența soluțiilor legislative.

Nicușor Dan atrage atenția că fundamentarea inițială a proiectului legislativ se baza în principal pe situația prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în acel context. Între timp, legea a fost adoptată în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026.

Potrivit președintelui, argumentele inițiale nu au fost actualizate cu date tehnice, energetice, economice și de mediu relevante pentru momentul actual.

„La aproape cinci ani de la împrejurările avute în vedere de inițiatori, fundamentarea inițială nu a fost actualizată”, susține șeful statului în cererea transmisă Parlamentului.

Președintele consideră că simplul fapt că un obiectiv hidroenergetic a fost aprobat înainte de 29 iunie 2007 nu demonstrează că acesta mai este fezabil din punct de vedere tehnic, util din punct de vedere energetic sau sustenabil economic după aproape două decenii.

În opinia lui Nicușor Dan, legea nu condiționează aplicarea derogării de verificarea situației actuale a investiției, a stadiului lucrărilor, a costurilor necesare finalizării, a capacității suplimentare care poate fi pusă efectiv în funcțiune sau a existenței unor soluții tehnice alternative.

Președintele mai atrage atenția că derogarea nu este limitată în timp. Astfel, proiecte aprobate cu decenii în urmă ar putea fi reactivate la un moment nedeterminat, fără o evaluare actuală a necesității și viabilității lor.

În cerere este menționată și existența unor reglementări adoptate deja pentru finalizarea unor amenajări hidroenergetice aflate în execuție, precum Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022, aprobată ulterior prin Legea nr. 303/2023.

Potrivit președintelui, existența mai multor acte normative cu obiecte parțial similare poate genera o reglementare fragmentară și lipsită de coerență.

Un alt punct criticat în cererea de reexaminare este noțiunea de „beneficiar”. Legea prevede că modificarea limitelor unei arii naturale protejate poate fi solicitată de beneficiar, însă nu definește în mod clar cine poate avea această calitate.

Președintele consideră că lipsa unor criterii obiective poate genera practici administrative neunitare sau chiar riscul unor decizii discreționare. El solicită, prin urmare, reanalizarea prevederilor și definirea noțiunii de beneficiar.

De asemenea, șeful statului propune clarificarea expresă a faptului că mecanismul nu poate afecta regimul siturilor Natura 2000 și solicită instituirea unor garanții tehnice și de mediu mai clare înainte de modificarea limitelor unei arii naturale protejate.

Cererea de reexaminare vizează și prevederea prin care anumite capacități energetice existente din ariile protejate sunt exceptate de la evaluarea impactului asupra mediului în cazul lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.

Nicușor Dan arată că cele trei tipuri de lucrări nu au neapărat același impact asupra mediului. Dacă operațiunile de mentenanță pot fi curente și pot să nu producă modificări importante, lucrările de retehnologizare sau modernizare pot presupune extinderi, creșteri de putere ori modificări ale infrastructurii.

Președintele consideră că exceptarea generală ar trebui reanalizată și, eventual, limitată în funcție de natura și efectele concrete ale intervențiilor.